Acasă » 2014 » Mai » 12
La lecţia de limbă şi literatură română, ca să înţelegem mai bine postmodernismul, profesoara ne-a rugat să încercăm să alcătuim cîteva texte, avînd ca ''surse de inspiraţie'' o cîrpă, cretă şi o boxă veche. S-a primit cam aşa :

Fără sens una fără alta.
O cîrpă murdară ce lasă urme
pe tablă şi mîini din cauza cretei...

O cîrpă ce poate şterge sau murdări.
Una ce poate înăbuşi sunetul unei
boxe vechi
Sau ce nu-l poate înăbuşi.
Depinde de cît de mare îi este
suprafaţa
şi de importanţa lor într-o sală
de clasă.
* * *
Sărmana ea
ce șterge atîta adevăr
nu vede apă
cu zilele cu anii.
sărmana ea
chinuită de soartă
stă aruncată pe undeva

îți sparge timpanele
sunetul plin de praf
a boxei lăsate la
întîmplare
la fel ca și bureta cea plin ... Citeşte mai departe »
Vizitări: 651 | Data: 12.05.2014 | Reiting: 4.7/3 | Comentarii (0)