Acasă » 2014 Mai 12 » Postmodernism Licean )
21:27 Postmodernism Licean ) | |
| La lecţia de limbă şi literatură română, ca să înţelegem mai bine postmodernismul, profesoara ne-a rugat să încercăm să alcătuim cîteva texte, avînd ca ''surse de inspiraţie'' o cîrpă, cretă şi o boxă veche. S-a primit cam aşa : Fără sens una fără alta. O cîrpă murdară ce lasă urme pe tablă şi mîini din cauza cretei... O cîrpă ce poate şterge sau murdări. Una ce poate înăbuşi sunetul unei boxe vechi Sau ce nu-l poate înăbuşi. Depinde de cît de mare îi este suprafaţa şi de importanţa lor într-o sală de clasă. * * * Sărmana ea ce șterge atîta adevăr nu vede apă cu zilele cu anii. sărmana ea chinuită de soartă stă aruncată pe undeva îți sparge timpanele sunetul plin de praf a boxei lăsate la întîmplare la fel ca și bureta cea plină de cretă zi de zi e chinuită de aceeași elevi ani la rînd... * * * Se mişcă mereu cînd o ating, Se moaie si cade domol Iar urma ei ramîne Un ochi ce se stinge în nisip. Iar urma ei alba ramîne .. Bureta pe care o ating. Sărmana mea ,alba buretă Se moaie mereu cînd o ating. * * * Bureta-i pe banca rece, iar interiorul ei alcătuit cu bucăţele ude si mici de cretă. Atît de moale si de luminoasa parcă as vrea s-o ating. Dar imi este frică că-i murdară. Aud muzica neinţeleasă care-mi deranjează timpanul. O să iau acea cîrpa murdară şi o să astup, să stric acea boxă, căci muzica care se aude, ea doar mi se năzare. | |
|
| |
| Total comentarii : 0 | |