Fosile ale unui hominid apartinand speciei Australopithecus sediba au fost descoperite accidental de un baiat de 9 ani, fiul unui om de stiinta, intr-o pestera prabusita din Africa de Sud, in 2008.



De atunci, fosilele au fost analizate, iar de curand a iesit la iveala ca acestea ar fi stramosul direct al lui Homo genus, din care se trag oamenii, dupa cum se mentioneaza intr-un raport publicat de jurnalul Science.

Fosilele apartin unui adolescent de 10 – 13 ani si unei femei care avea 20 sau 30 de ani, relateaza LiveScience.

Cercetatorii au observat un amestec de trasaturi pimitive si umane, mai ales in ceea ce priveste creierul, soldurile, picioarele si mainile. Acestea din urma, mai ales, sunt cu siguranta mainile unei vietuitoare care isi faurea singura uneltele, pe care le si folosea, spun oamenii de stiinta.

Aceasta descoperire ar putea duce la rescrierea arborelui genealogic al omului modern. Se crede ca fosilele au 1,9 milioane de ani, fiind astfel de o seama cu Homo habilis si Homo rudolfensis, despre care se credea ca sunt potentiali stramosi ai Homo erectus, predecesor nedisputat al omului modern.

Despre acesta, cercetatorii spun ca este cu 200.000 de ani mai tanar decat Australopithecus sediba, astfel incat, cel putin din punct de vedere teoretic, Homo erectus ar putea fi descendent direct al lui Australopithecus sediba.

In plus, din studiul fosilelor reiese ca creierul acestei specii, desi foarte avansat, avea o capacitate mica, de 420 centimetri cubi, de marimea unui grepfrut. Spre comparatie, cel al unui cimpanzeu este de 380 de centimetri cubi. In plus, forma acestuia il apropie mai mult de om decat de cimpanzeu.

Mainile erau evoluate, avand un deget mare bine dezvoltat, ca al omului, un pelvis apropiat de cel al omului modern, insa picioarele si glezna intr-o forma nemaintalnita la nicio alta specie ce combina trasaturi de la primate si om, dupa cum a explicat paleontologul Lee Berger, de la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg, Africa de Sud.

Nenumaratele trasaturi avansate si perioada in care a trait fac din reprezentantii acestei specii candidatii cei mai buni pentru stamosul lui Homo genus. Daca oasele nu ar fi fost gasite laolalta, s-ar fi crezut ca apartin reprezentantilor mai multor specii. Cel mai surprinzator este pelvisul, anumite detalii din acesta nediferentiindu-se deloc de cel al omului modern, potrivit lui Berger. Pana acum se credea ca pelvisul a evoluat in timp, fapt ce a favorizat marirea creierului.